Tuesday, August 28, 2007

e luna plina, cine e de vina?


vreau sa dorm zile la rand fara sa ma trezeasca nimeni, vreau sa se intample toate cand eu dorm, vreau ca atunci cand ma trezesc sa fie toate la locul lor, inapoi, sa fie toate rezolvate si toate sa fi trecut deja fara stirea mea.
zilele astea as vrea sa dorm tot timpul si ma simt obosita. asta e un semn al maturizarii, oamenii mari sunt mereu obositi si se vaieta si vor sa doarma. se grabesc. in permanenta se grabesc. nu stiu nici ei spre ce, probabil ca sa poata dormi. somnul este o treaba serioasa, e de oameni mari, in schimb visele.. nu mai sunt de ei.

nu tin de fiecare data minte ce visez, dar in ultimul timp incep sa incurc realitatea cu visele. adica visez ceva si a doua zi nu mai stiu daca e adevarat sau am visat. cateodata mi se pare atat de real incat traiesc cu senzatia respectiva mult timp.. nici macar nu stiu de ce povestesc asta. mi se intampla pe fond de oboseala.. povestesc despre mine lucruri atat de banale incat unii nu s-au gandit vreodata nici sa le observe. eu le analizez. si le si povestesc uneori.

cred ca vreau sa dorm ca sa trec de perioada asta in care n-am fost eu, in care am inceput sa nici nu mai simt. decat oboseala. mi s-au atrofiat simturile si daca ma gandesc mai bine schimbarea asta chiar nu mi-o doream. o sa treaca, sunt sigura.. trebuie sa fac si eu ceva ca sa treaca? pentru ca eu nu vreau asa, eu am obosit, acum vreau sa ia altii hotarari, sa gandeasca singuri, sa se gandeasca bine, sa-si asume responsabilitatea si sa schimbe ceva!

daca nu, o sa ma trezesc si singura si o s-o iau de la capat, dar de intamplat, ceva o sa se intample. simt asta.. pentru ca in nopatea asta e luna plina si e pentru mine. nu vi s-a intamplat niciodata sa vedeti ceva si sa credeti ca e semn si ca e pentru voi, chiar daca totul e o simpla intamplare? ei, aflati ca nu exista intamplare. deci luna e pentru mine si ce urmeaza trebuie sa fie de bine pentru ca am o senzatie de bine. as putea sa inteleg mai bine ce simt daca n-as fi asa de obosita.

noapte buna.

15 comments:

D@n said...

vise placute!:)
"vrei sa dormi si dormi..."

Erika said...

acum m-am trezit. si imi dau seama cat de prost e postu asta. scriam in somn...

Vlad said...

Luna plina e ciudata, numai in noaptea aia e atat de luminoasa noaptea, cu o noapte inainte e bezna, cu o noapte dupa la fel, desi nu lipseste decat o bucatica de luna.
Cat despre ne-simtire, ma simt si eu asa in ultima perioada :-<.

Erika said...

daaaaaa!.. asa e cu luna.. azi-noapte lumina atat de ciudat si de puternic.. m-a facut sa ma simt ca la mare :)
si perioada asta.. trece! cand te astepti mai putin ;))

ana said...

Te inteleg perfect! Si sa stii ca nu e un post deloc prost. De exemplu, eu vorbesc cu luna plina :)

Erika said...

ah, si dac-ai stii.. asta nu e singura "ciudatenie".. mai am atatea, dar mie imi plac ;))

gabitzubitzu said...

Pe mine luna plina ma lasa nedormita. Emana o energie cu care empatizez fara sa stiu ce am si de ce nu ma pot relaxa.
M-am linistit doar dupa ce am citit despre fenomenul in sine, fiindca m-am speriat ca sunt anormala.
Enjoy!

Erika said...

e foarte ciudat! de cateva nopti numai despre asta as scrie si mi se pare ca toate au o legatura cu luna aia..
de exemplu in noaptea asta a fost cred ca cea mai frumoasa si ciudata luna pe care am vazut-o vreodata!
nu ma sperie, ma pune pe ganduri poate un pic.. ;))
te puuup! si de ce ai inchis blogul? dupa ce ai lipsit atat.. :(

tami said...

"e luna plina, cina e de vina " - ocs nuh? dc scriai in somn, ar trebui sa fi mandra de tine, si in somn scri frumos :) e captivant stilul tau, felul in care scri :>

nikosita said...

same feeling..

ps: asta cred ca e melodia mea preferata :) am plans o data pe ea.si nu de tristete.de fericire. cred ca bausem prea mult :)

Erika said...

:)) daaaaa !!! si mie imi vine cateodata sa plang de fericire :D si intotdeauna exista si melodii pe fundal..

blackeyed said...

eu mereu cant...pe strada si urlu cand simt.e adevarat ca am devenit nebunul cartierului,dar nu imi pasa,cu castile in urechi si urland lumea imi pare mai buna.nu mai sunt atat de singur sa fiu eu.in plus am perioade intregi cand nu dorm cu lunile si pe urma ma indop cu orice drog,pastila cunoscuta omului ca sa scap..de mine,de lume de luma.sa fiu iar singur ca sa stiu,aflu cine sunt.ma feresc cat pot de cursa sobolanului si lumea lor.dispar ani si apoi apar ca si cum nimic nu s-a intamplat.sunt psiholog si ce e cel mai comic este cand cei din jur vin la mine pt sfaturi.si eu le dau,sfaturi,raspunsuri...dar pe ale mele???pe ale mele nu mi le da nimeni.trebuie mereu eu sa mi le smulg din venele mele miscatoare,de nimic.viu?e cineva?oare..ma intreb.iar cand tu ai talentul de a scrie de a vorbi,mereu vine ziua cand iti recitesti din curiozitate un "post"si ai senzatia ca esti atat de prost ca te doare..asta pana te compari iar cu cei din jur si realizezi ca esti un zeu...tu,esti urmatorul morrison,urmatorul la care o sa se inchine,ei.da,da...
o fata iti zambeste pe strada si pt o secunda te face sa uiti de ea si de probleme voastre,despre cum a ajuns sa te urasca pt ca "esti",atat pt verbul a fi.atat.si oamenii din jur sunt morti.atat de morti ca inebunesti si urli pe strada,devi bufonul la care nimeni nu mai apeleaza decat cand vor sa afle adevarul"ala suprem "de care se feresc toti.tu esti ala care le spune..si nimeni tie.decat pe la sfarsitul relatiei cand toate urla"nebunule,schizofrenicule,nu mai vreau sa te aud...psihopatule."si tu zambesti si te gandesti ca acum 6 luni te iubea.ciudata e lumea..nu?mereu se aud usi inchise trosnind in urma ta..si tot ce ramane este ceea ce scrii.din cele doua motive:unul,stii ca in curand o sa mori si din frica mereu te grabesti sa lasi ceva.cand stii ca maine poate fi ziua cand te "intorci acasa"lumea devine o total alta propozitie si lucrurile capata o total alta culoare si valoare in ochii tai.la fel si omul.iar 2 stii ca asta esti.scriitor.visezi la o lume cand vom vana antilope intre blocuri de sticla,dar stii foarte bine ca mai e..si tu cel mai probabil nu o sa apuci.asa ca te prinzi de piciorul ei si o rogi sa te iubeasca..pana "nebunesti"si o iei iar de la capat.

Erika said...

nu cred ca e bine sa iei lucrurile prea in serios.. adica nu stiu in ce masura e adevarat ce-ai scris acolo despre tine dar mi se pare absurd sa incerci sa scapi de lume, sa te indopi cu orice drig, pastila, cum ai zis tu. nu-mi plac deloc oamenii astia, care fac o mare drama din viata lor si decat se vaieta, sunt lasi si nu fac la urma urmei nimic pt ei.. poate fata de care vorbesti are nevoie ca cineva sa aiba grija de ea, nu sa o sperie, poate trebuie sa te gandesti mai bine care sunt lucrurile care trebuiesc de fapt luate in serios si care nu, poate trebuie sa te gandesti mai bine ce vrei si sa nu te mai consideri asa neinteles.. nu vreau sa judec, mai ales fara sa cunosc, dar cred ca mai bine am aprecia mai mult ce avem decat sa ne plangem de cat de singuri si "altfel" suntem si sa facem din toate o tragedie..

blackeyed said...

depinde de tragedie...daca e tragedie greceasca sau daca este tragedie shakespeariana,nu este chiar asa de rau,eu unul multumesc tragediilor grecesti si dickensiene si joyce-iene si tot asa...este o chestieune ce tine de cum percepi tu lumea.eu doar o ironizez,nu ma plang.a te plange implica dorinta de salvare.si in cazul in care as avea aceasta nevoie nu cred ca tu ai fi omul sa mi-o poata confere.eu si demonii mei traim in pace de multisor.intuil sa ma explic.cine intelege,intelege,cine nu,nu era destinat sa inteleaga.daca nu esti ironic atunci devi depresiv sau robotizat.si eu nu sunt nici una..ma intreb eminescu cand scria poezi despre sinucidere,daca se plangea si el...sau de emily dickenson nu prea avem nevoie,de cioran,de nitche si de multi ani.avem nevoie numai de oameni care" nu vreau sa judec, mai ales fara sa cunosc, dar"ce nu iau lucrurile "in serios"cum spui tu..si eu "las"cum ma crezi tu,m-am facut psiholog ca sa ajut,presupun eu,iar faptul ca scriu si public,cred ca denota ca las ceva in urma mea...sunt plictisit sa explic ceea ce tu nu intelegi..ironia tine societatea sanatoasa..daca nu ai ironie de sine inseamna ca esti pierdut doar in propria ta voce,propriul tau egocentrism.ma oprisem doar pt ca mi-a placut modul tipei de a privi,de a simti.

Erika said...

nu trebuia sa iei prea in serios nici ce-am zis acum, pentru ca amandoi putem interpreta gresit, avand in vedere ca vb prin intermediul unor comenturi pe un blog. si asa s-a si intamplat. eu n-am zis niciodata ca nu avem nevoie de ironie, tocmai asta incercam sa spun! iar tu ai zis ceva ce m-a facut sa reactionez asa : "pe urma ma indop cu orice drog,pastila cunoscuta omului ca sa scap.."
tipa sunt eu, multumesc ca te-ai oprit :)