un oricare azi inainte de maine..

"- Stelele nu sunt la fel pentru toti oamenii. Pentru unii, cei care calatoresc, stelele sunt calauze. Pentru altii, sunt numai niste luminite. Savantii vad in ele doar probleme. Pentru businessmanul meu, erau bucati de aur. Insa toate stelele acestea nu au grai ... Numai pentru tine stelele vor fi ca pentru nimeni altul ...

- Ce vrei sa spui?

- Noaptea, cand te vei uita pe cer, fiindca eu voi locui pe una dintre ele, fiindca pe una dintre ele eu voi rade, atunci va fi pentru tine ca si cand ar rade toate stelele. Tu singur.. tu singur vei avea stele care stiu sa rada!

Si-a ras din nou.

- Iar dupa ce-ti va fi trecut durerea (durerea-ntotdeauna trece), vei fi fericit ca m-ai cunoscut. Vom fi de-a pururi prieteni. Iti va fi dor sa radem impreuna. Si vei deschide uneori fereastra, asa, numai de drag ... Iar prietenii tai se vor mira, vazandu-te ca razi de cate ori te uiti la cer. Atunci, tu le vei spune: "Da, intotdeauna stelele ma fac sa rad!" Iar ei te vor crede nebun. Va insemna ca ti-am jucat un renghi grozav ..." (Micul Print)

m-ai invatat sa nu cred in tine dar eu n-am vrut sa te cred..

ce-ar fi daca maine as disparea? cum ar fi sa stii ca nu mai sunt, ca maine n-o sa ma mai poti gasi sau afla vreodata si nici nu vei putea sa te mai intorci undeva, oriunde, dupa ce tocmai ai gresit si eu sa-mi ascund privirea grea de ochii tai iar apoi sa ma iei in brate usor si eu sa-mi las naiva capul pe pieptul tau, cu ochii inchisi sa te iert..

nu te-ai gandit niciodata ce-ar fi daca maine n-ai mai stii nimic din mine si cum te-ar durea.. ar fi deajuns amintirea mea inghetata intr-o seara cand ma tineai de mana si doar ma simteai? ti-ar ajunge imaginea mea zambind mirata si multumita cand te simteam si te cunosteam si eu, fara sa-ti cer nimic si fara sa pot crede intr-un sfarsit?

sau poate ai pleca sa ma cauti, convins ca eu inca exist si ca n-as pleca niciodata fara sa-mi iau ramas-bun lasandu-ti doar povestea si poate inca ceva lipsit de importanta.. dar fii fericit pentru ca povestea e cea mai importanta, numai ca fara doi nu mai exista povestea.. asa ca invata de-acum sa ma cauti.. sau mai bine
invata cum sa nu ma pierzi, cat e inca azi..

sa incerci sa vezi cu adevarat

Multe lacrimi adunate-n Rai, prea multe..
Multe vise ingropate-n Rai,
Prea multe iaduri adunate-n Rai..

Ochii mamei nu mai dau lumina,
Ochii mamei invinovatesc..
Mana tatei n-are nicio vina,
Vorbe grele te invinetesc..

Nimeni nu te asteapta, nimeni nu te mai iarta,
Nimeni nu te vrea..
Nimeni nu intelege, nimeni nu te mai crede

Cum sa poti sa recunosti razand iubirea,
Cum sa poti vedea, cand ochii plang, iubirea?..
Nu te-au invatat sa crezi..
Iubirea
Nu te-au invatat sa vezi..

Dar vine maine si-ai sa te ridici,
Stii ca maine, simti ca maine vei putea!
Vine maine si-ai sa pleci de-aici,
Stii ca nu e, simti ca nu e vina ta..


sa ajuti fara sa fi fost rugat si sa inveti sa ierti cu inima.. sa nu-ti fie teama sa ai incredere si sa iubesti si sa meriti in acelasi timp iubirea celorlalti.. sa tii mai mult de lucrurile importante.. sa nu uiti sa fi sincer si sa incerci sa te bucuri mai des.. nimeni nu te stie asa cum te stii tu, si chiar daca azi nimeni nu mai crede in tine si in nimic, nu inseamna ca e vina ta pentru ca ei vad stramb lumea.. sa poti sa te pui in locul altcuiva pentru un minut si sa vezi cum vede el si sa simti ce simte el..

fericire, zambete, amintiri si luna mai.. :)

se intampla cateodata sa asculti o melodie sau sa simti un miros, sau sa vezi o imagine care sa-ti aminteasca de o perioada, sau de o persoana, sau de o intamplare.. sau de ceva..
asa mi s-a intamplat in seara asta.. mi-am amintit de cum era anul trecut pe vremea asta.. cum eram. si mi-am dat seama cat de repede trece timpul, si cat de putine stim despre noi si cat de greu putem sa fim fericiti si sa zambim sincer sau sa ne bucuram de lucruri simple..
si imi pare bine ca am stiut sa ma bucur de momentele din anul trecut si de acea primavara mai ales.. cu prieteni si colegi si oameni care la momentul ala m-au facut sa ma simt bine si care la randul lor s-au simtit bine sa ma aiba printre ei..
lucrurile s-au schimbat mult mult.. atunci eram mult mai copii si mai simple si mai sincere si mai putin complicate.. si radeam mult si ne bucuram mai mult de lucruri marunte si stiam sa ne vorbim una alteia si ne distram oricum. nu era nimic prea greu si nimic ce nu puteam sa fim.. pentru ca eram impreuna si stiam sa fim fericite si prietene :) am invatat multe de atunci.. ne-am schimbat si am cam uitat unele lucruri, dar suntem tot impreuna si stim in continuare sa radem si sa iubim.. numai ca din cand in cand ni se face dor.. si atunci mai ascultam cate-o melodie care ne aminteste de cum eram si promitem sa invatam din nou sa visam mai mult si sa ne pastram zambetul de copii si sa nu uitam de lucrurile care conteaza cu adevarat de fapt.. luna mai are ceva special ;)

Un Sfarsit e un Inceput

Suflet nefericit, visul tau nu s-a implinit..
Suflet nefericit, cat ai plans cat ai suferit..
Tot ce-ai iubit a fost durere,
Ce-ai pretuit, a fost parere..

Uita tot ce-ai pierdut
Tot ce-ai vrut, tot ce n-ai avut..
Uita timpul ce-a trecut..
Un sfarsit e un inceput!

pareri.. :))

ce enervanti sunt oamenii care cred ca le stiu pe toate si ca nimeni nu mai e ca ei.. au impresia ca sunt speciali, probabil, si ca intreaga omenire depinde de ei.. sunt aia care vor sa iasa in evidenta cu orice pret, bufonii, care cred ca-s puternici si intangibili, neintelesi, si ca reprezinta un mare pericol pentru ceilalti../:) da' nu stiu ca de fapt tocmai de ei se poate lipsi lumea asta si ca toate si-ar continua cursul normal fara absolut nicio intrerupere sau schimbare daca ar disparea ei.. astia sunt oameni care ma plictisesc in general avand in vedere ca majoritatea sunt irecuperabili.. exista remediu numai in cazul in care constientizezi anumite lucruri care se intampla cu tine, numai ca ei, care cred ca lumea e a lor, traiesc de fapt intr-un patratel mic, intr-un coltisor al lor, singuri, evident.. pentru ca desi au sute de persoane in jurul lor, toti sunt prieteni de suprafata.. pentru ca in lumea lor, toate sunt de fapt de suprafata.. aceste personaje foarte complexe sunt genul care nu spun de obicei ce gandesc, nu ca ar face-o prea des, insa interesant este ca ceea ce spun ca gandesc se schimba aproape in fiecare moment, in functie de persoana careia ii dezvaluie "parerile".. eh, ei sunt genu de oameni pe care ii citesti imediat si le doresti in gand sa mai aiba scapare, fiind "inofensivi" pentru cei care au macar un pic de creier.. ei reprezinta de fapt de cele mai multe ori doar o pierdere de timp..